Din punct de vedere istoric composesoratele au apărut deja în Evul Mediu timpuriu. În Transilvania toate comunitățile sătești aveau composesorate, adică terenuri compacte mari cu destinație de pășune și păduri. Ca regim juridic aceste terenuri constituiau proprietatea indiviză comună a sătenilor.
La modul oficial composesoratele au fost recunoscute de către Andrei al II lea, regele Ungariei, în actul intitulat ”Bula de aur” , în anul 1222.
Cu timpul numărul composesoratelor s-a redus, multe comunități au decăzut în condiția de iobagi, însă în zona munților Apuseni, Maramureș, Secuime și Hațeg, oamenii au rămas liberi cu statut de mici nobili, care stăpâneau în indiviziune hotarul satelor lor. În schimb aveau obligații militare.
Începând cu mijlocul secolul al XIX-lea iobagii au fost eliberați, iar o parte a hotarului satelor în care trăiau li s-a dat în proprietate indiviză, cu denumirea ”composesoratul foștilor iobagi”, urmat de denumirea localității.
Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea Parlamentul Ungariei a dat o lege prin care a desființat discriminarea nominativă dintre composesoratele nobiliare și cele ale foștilor iobagi. A fost impusă denumirea de ”urberes”, care prin traducere-oglindă ar însemna ”stăpân-chiriaș” , însă în limba română s-a utilizat și se utilizează termenul de ”urbarial”.
Comuniștii vedeau un veritabil dușman de clasă în țărănimea composesorială, nu au îndrăznit să naționalizeze aceste proprietăți obștești, însă au făcut imposibilă funcționarea lor ca persoane juridice.
Regulile potrivit cărora funcționează composesoratele sunt aproape identice ca cele dispuse prin ”Bula de aur” (1222).
Prima regulă de bază este că aceste composesorate, respectiv terenurile composesoratelor, nu au putut fi împărțite niciodată între membrii composesori. Așa este și astăzi, în baza dispozițiilor legilor nr.1/2000 și nr.247/2005. Este vorba de o indivizibilitate legală forțată.
A doua regulă de bază este că terenurile composesoratelor nu pot fi înstrăinate nici în întregime și nici parțial. Orice vânzare-cumpărare, schimb, donație sau alte contracte de înstrăinare sunt sancționate cu nulitate absolută.
A treia regulă importantă se referă la moștenire. Moștenitorii în linie descententă copiii, nepoții de copii, etc moștenesc partea indiviză comună a autorului lor. În lipsa acestora se poate moșteni și în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv (verii între ei sau nepotul de copil față de fratele bunicului).
Desigur este valabilă și moștenirea pe cale testamentară.
În fine, menționăm că membrii composesori pot înstrăina, în întregime sau parțial cota indiviză comună unui alt membru composesor.
Mai nou, în baza Noului Cod Civil se poate constitui și un uzufruct pe cota parte indiviză, atât în favoarea unui membru cât și în favoarea unui terț. Acest uzufruct, pe durata lui dă dreptul la vot și la încasarea dividentelor anuale.
Modul de funcționare a composesoratelor este reglementat de legislația asociațiilor, ceea ce însemnă în primul rând că trebuie să funcționeze în baza unui statut, ca persoană juridică. Composesoratele au fost autorizate la judecătoriile din circumscripția cărora și-au stabilit sediul. Ceea ce s-a autorizat era statutul composesoratului. Prin hotărârea pronunțată composesoratul a devenit persoană juridică.
În baza legii nr.1/2000 s-au restituit pădurile fostului composesorat în favoarea celui nou constituit. Prin legea nr.247/2005 s-a dispus restituirea în întregime a averii fostului composesorat din localitatea respectivă. Este vorba de pășunile, de terenurile cu orice fel de destinație, inclusiv a pădurilor care nu au fost restituite până la apariția legii mai sus menționate. Persoana juridică denumită composesorat (mai rar ”asociație”) își exprimă voința și intră în raporturi juridice prin organele sale de conducere.
Forul suprem de conducere este Adunarea Generală a membrilor composesori. Adunarea Generală trebuie întrunită de minim două ori pe an și se efectuează prin convocarea tuturor membrilor, sub sancțiunea nulității hotărârilor luate. În anumite condiții, unele hotărâri ale Adunării Generale pot modifica chiar statutul composesoratului.
Composesoratul, ca și orice asociație nonguvernametală trebuie să fie coordonată, la modul constant de un Consiliu de Administrație, sub alte denumiri Consiliul Director sau Comitet Director. Acest organ de conducere trebuie să fie format din cel puțin 3 membri (președinte, vicepreședinte și secretar). Dacă numărul membrilor consiliului este mai mare ceilalți poartă denumirea de consilieri. Cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor consiliului trebuie să fie membri composesori. Desigur, dacă statutul prevede că numai membrii composesori pot forma consiliul atunci toți consilierii trebuie să fie membri composesori. Consiliul de administrație va lua decizii cu privire la actele de administrare ale composesoratului. Aceste hotărâri vor fi executate de președinte sau un membru al consiliului desemnat cu această sarcină.
În cazul composesoratelor cu un număr de membri depășind o sută de persoane trebuie să existe și o comisie de cenzori, iar unul dintre membrii comisiei trebuie să fie expert contabil autorizat. Această persoană din urmă poate să fie și un terț. Comisia de cenzori verifică anual legalitatea operațiunilor financiare și întocmește un raport asupra bilanțului.
Din păcate în cazul multor composesorate apar disfuncționalități destul de grave. În majoritatea cazurilor disfuncționalitățile se datorează tocmai neconvocării și neîntrunirii Adunării Generale. Pe acest temei nu se țin alegeri periodice ale consiliului de administrație și a comisiei de cenzori. Nu se reactualizază registrul membrilor composesori. Pe plan economic aceste disfuncționalități frustrează composesoratul și implicit comunitatea rurală vizată, de investiții și de creearea multor locuri de muncă.
Potențialul economic al composesoratelor este unul imens. Și când spunem acest lucru nu ne referim la totalitatea composesoratelor din Transilvania sau România, ci la fiecare composesorat în parte. În ceea pe privește pădurile să nu ne imaginăm că este vorba doar de potențialul de lemn de foc. Multe composesorate au sute de hectare de codrii iar arboretul codrului înseamnă de multe ori lemn de construcție de calitate superioară al cărui preț pornește de la 2-3 sute de lei pe metrul cub, în picioare. Prelucrat, această valoare se poate înmulți cu 3 sau chiar cu 4.
Achiziționarea unui gater nu reprezintă un efort deosebit și se pot creea deja câteva locuri de muncă, o echipă care fie exploatează pădurea, fie prelucrează materialul lemnos, iar în cazul în care asemenea activități nu ocupă tot timpul echipei, se pot ocupa în rest de curățarea pășunilor.
Pentru pășuni UE și Guvernul României achită prin APIA anual un ajutor pe fiecare hectar, cu condiția ca pășunea să fie întreținută. Pentru 500 ha, de la APIA se poate încasa un ajutor între 100.000 euro și 200.000 euro, în funcție de zonă, altitudine sau condiții ecologice. Din păcate la cele mai multe composesorate atât conducerea cât și membrii acesteia văd doar această oportunitate fără să observe și alte posibilități, chiar mai rentabile, care se pot realiza fără efort investițional deosebit.
De exemplu în zonele deluroase se pot creea livezi imense iar în zonele montane cu potențial turistic se pot efectua parcelări și concesionări pentru sate de vacanță. Indiferent de zonă se pot construi pensiuni iar oferta către turiști nu poate fi concurată de nici o persoană privată. Nimeni nu poate oferi o posibilitate de deplasare liberă turiștilor. Fără eforturi prea mari se pot organiza activități de călărie, de deplasare cu bicicleta.
Este aproape imposibil ca teritoriul compact al terenurilor composesoratului să nu fie străbătut de vreun curs de apă sau măcar mărginit de vreun pârâu. Se pot forma lacuri, pescării sau păstrăvării, care pot fi profitabile în sine dar măresc totodată potențialul turistic al zonei.
Desigur nu putem epuiza aici toate posibilitățile date de un teren imens compact, dar cu titlu de exemplu mai sugerăm următoarele oportunități. Parcuri de vânătoare, rezervații de bizoni, parcuri eoliene, organizarea de festivaluri în aer liber, competiții sportive, etc.
Cu riscul de a ne repeta, toate avantajele economice sunt date de caracterul compact al suprafețelor composesoriale. Trei sute de hectare ”împrăștiate” în hotarul unui sat nu vor avea niciodată valoarea și potențialul a o sută de hectare de teren compact, oricine îsi poate da seama . Ne plângem că terenurile agricole sunt fărmâțate, dar nu vedem că numai în Transilvania există peste 1500 de composesorate. E drept că terenurile lor au fost restituite fără capital dar chiar și o parte din venitul pasiv poate fi destinat unor investiții. Nu trebuie să ne fie frică nici de investitorii ”străini”, deoarece cu ajutorul unor avocați și consilieri juridici specializați se pot încheia contracte avantajoase (uzufruct, concesiuni, asocieri în participațiune, închirieri, arende etc. )
Membrii cabinetului au cunoștințe aprofundate, fiind pregătiți să gestioneze orice situație juridică sau organizatorică legate de composesorate.
Avocat Szőcs Sándor Attila, se ocupă de cel puțin 12 ani cu acest domeniu, începând cu anul 2006. În perioada 2007-2016, timp de 9 ani, a participat pe post de Vicepreședinte și la administrarea unui composesorat.
Gábor Kinga-Réka, consilier juridic, deși are o experiență mai redusă în acest domeniu, deja a participat la rezolvarea problemelor juridice la nivelul mai multor composesorate.